Karamazovii@Teatrul Mic

Dincolo de actiunea sa aparent politista, romanul lui Dostoievski (adaptat de Horia Lovinescu si Dan Micu si montat la Teatrul Mic de Nona Ciobanu), te invita la introspectie, o calatorie in profunzimile sufletului uman in cautarea sinelui si a lui Dumnezeu. 

Povestea Karamazovilor ne este prezentata intr-un decor gri, industrial, apasator. Planurile se rotesc, spatiul se inchide sau se deschide odata cu miscarile sufletesti ale personajelor. Un labirint de lumini si umbre pe care acestea trebuie sa il strabata pentru a ajunge la izbavire. Muzica superba a spectacolului (compusa de Vasile Sirli) fie te invaluie ca o lumina difuza, fie iti bubuie in urechi, imprimand tensiune momentelor de pe scena. Mi-a placut indeosebi cantecul corului de la inceputul spectacolului, o combinatie intre pilda bobului de grau (din prologul romanului lui Dostoievski) si poezia Semne a lui Emil Brumaru.   

Foto: Mihaela Tulea.

Prima oara cand am vazut-o, am mers fara sa fi citit cartea, sau ceva despre piesa, sau macar despre distributie (stiam doar ca joaca Marian Ralea in ea si cred ca si de aceea m-am dus), lucru care nu prea mi se intampla. Mi s-a parut un spectacol greu, incarcat, intunecat. Si in tot acel intuneric cel mai puternic a stralucit Aliosa. Tacerea mezinului Karamazov iti vorbeste (cred ca are cele mai putine replici din cei 5 Karamazovi). El este oglinda care reflecta starile celorlalte personaje. Mi se pare dificil sa faci un personaj credibil, cand tot ce face el este sa stea si sa asculte confesiunile celorlalti, si, cu toate astea Rares Florin Stoica reuseste sa ii redea esenta prin mijloace subtile, mainile si ochii sai transmit mai mult decat o fac vorbele. 

Am vrut sa il revad si dupa ce am citit romanul. A fost randul lui Ivan sa straluceasca. Intelectual cu o minte ascutita, el cauta sa rationalizeze ideea de Divinitate, lucru care ii declanseaza un puternic conflict interior, conflict care se acutizeaza atunci cand Ivan se loveste de realitatea brutala a crimei. Incapabil sa gestioneze urmarile filosofiei sale, aluneca in nebunie. Sclipitor in scena cu poemul “Marelui Inchizitor”, Cristi Iacob isi construieste atent momentul, in crescendo, dozand ideal trufia si malitiozitatea scepticului convins.

Tabloul familial e completat de tatal Feodor, mascariciul abil, desfranat prin definitie, caruia interpretarea lui Marian Ralea ii imprima o nota de simpatie si umor; de fratele cel mare, pasionalul si patimasul Dmitri (Radu Zetu), impulsiv dar inimos, care isi recunoaste pacatele si care imbratiseaza suferinta pentru izbavirea acestora; si de Smerdeakov (Bogdan Talasman, care scoate asii din maneca la final, in confruntarea cu Ivan), Karamazovul din flori tinut ca servitor in casa, viclean si nebun, lupul in haine de oaie. 

Lor li se adauga personajele feminine ale piesei: Katerina Ivanovna (Gabriela Iacob) – vesnic penduland intre ura si iubirea pentru Dmitri, orbita de propriul orgoliu, Grusenka (Simona Mihaescu) – pacatoasa si sfanta in acelasi timp, si Liza (Alina Petrica, cu al sau deosebit talent vocal) – personaj introdus de Nona Ciobanu in adaptarea ei a textului, ispita diabolica ademenind in pacat cu cantecul sau. Oana Albu este surprinzatoare in Rakitin (in prima faza nici nu iti dai seama ca nu e barbat), mi-a placut foarte mult. In final mai avem parte si de Strain, personaj interpretat savuros si ironic tot de Marian Ralea.

Dansul dervisului din finalul spectacolului, desi nu are legatura cu rusii, conchide inspirat povestea Karamazovilor, prin semnificatia sa: ascensiunea spirituala in cautarea perfectiunii prin abandonarea ego-ului si dorintelor personale si prin regasirea lui Dumnezeu.

Este greu sa pui in scena un roman atat de lung si incarcat in nuante psihologice si filosofice, iar varianta de la Teatrul Mic mi se pare ca se achita mai mult decat onorabil de misiune. Mergeti sa il vedeti, recomand fiecaruia macar o intalnire (in viata asta) cu Karamazovii lui Dostoievski. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.