Cred că tuturor ne plac acele filme cu procese și avocați, cu cazuri încâlcite, în care avocații întotdeauna reușesc să o scoată la liman, în ultimul moment, scoțând vreun as din mânecă. Ne place ideea de justiție, dreptate și adevăr.
Spectacolul Vinovat.Nevinovat de la Teatrul Mic, în regia lui Gelu Colceag, ne duce puțin mai departe, în spatele sălii de judecată, în locul unde jurații deliberează și dau verdictul. Nu mai suntem în America, nu mai vedem măiestrii avocățești. Suntem în România, în 2020 și avem 12 jurați și un caz de crimă. Textul excelent adaptat de Gelu Colceag și Vlad Corbeanu, având la bază “12 oameni furioși” de Reginald Rose, redă, cu mult umor și profunzime, o radiografie a societății românești actuale, pe care o recunoști imediat și în care te regăsești.

12 jurați, 12 tipologii de oameni, din pături sociale diverse, și procesul de luare a unei decizii. Dar cum luăm, de fapt, o decizie, mai ales atunci când în balanță stă viața unui om? Emoțional, rațional, impulsiv? Ce rol joacă sentimentele și prejudecățile noastre? Punem etichete aproape fără să ne dăm seama, viața noastră se desfășoară pe repede-înainte: ne place ideea de justiție, dreptate și adevăr, dar doar când o privim din afară, la televizor sau în comentarii pe facebook.
Toți cei 13 actori prezenți pe scenă își joacă rolul excelent. Eu am prins distribuția cu Tudor Aaron Istodor (Jurat 1), Irina Velcescu (Jurat 2), Vlad Logigan (Jurat 3), Viorel Cojanu (Jurat 4), Andrei Seușan (Jurat 5), Valentina Popa (Jurat 6), Vlad Corbeanu (Jurat 7), Vitalie Bantaș (Jurat 8), Cuzin Toma (Jurat 9), Mihaela Rădescu (Jurat 10), Ruxandra Enescu (Jurat 11), Ovidiu Niculescu (Jurat 12) și Petre Moraru (Aprodul). Fiecare în parte foarte bine ales pe rolul său, foarte credibil și realist. O distribuție foarte echilibrată. Cuzin Toma, Viorel Cojanu și Ovidiu Niculescu sunt stropul de culoare al grupului, Vlad Logigan și Valentina Popa aduc multă sensibilitate, combinând emoția cu argumentele logice. Tudor Aaron Istodor, fără a avea prea multe replici spune multe, este extrem de prezent și necesar. Foarte bun discursul lui Vlad Corbeanu și adevărat mesajul ascuns în el (am văzut în ochii colegilor de scenă și a celor de breaslă care erau prezenți în public).
Mie îmi plac mult cărțile polițiste, astfel că m-am delectat și cu partea detectivistică a poveștii. Dar aceasta este doar o părticică mică din ceea ce primim pe scenă. Mesajul este mult mai profund și puternic. Spectacolul ne poartă pe drumul spre luarea unei decizii și asumarea responsabilității pentru aceasta, forțând jurații (și odată cu ei spectatorii) să își pună în discuție propriile valori și etica, explorând totodată puterea unei persoane de a genera schimbarea în alții. Câteodată uităm că fiecare din noi are această putere.
Recomand cu mult drag spectacolul: este viu, alert, îți pune toate rotițele în mișcare. Te face să îți pui întrebări, și ne ajută, sper eu, să devenim niște oameni ceva mai buni. Pentru că “meseria cu care toți ne naștem este în primul rând aceea de OM! Însă este atât de grea încât cei mai mulți se grăbesc să își dea demisia din ea.”